Learning

Izolarea e cel mai bun lucru care ți se putea întâmpla

single image

Întrebarea „Cine sunt eu?” cred că ți-a sunat în minte de mai multe ori, și nu doar în izolare, ci și înainte de asta sau după ce s-a încheiat. Puțini însă reușesc să găsească răspunsul bun, potrivit pentru ei. Vestea bună este că, dacă ți-a trecut prin minte întrebarea asta, atunci ești cu un pas mai aproape răspuns. Pentru cei care încă nu au descoperit beneficiile cu care a venit izolarea,  dar și pentru cei care se confruntă cu anxietatea, am stat de vorbă cu Andra Tănășescu, psiholog şi trainer NLP – Progra­mare neurolingvistică. Ea ne-a povestit mai multe despre cum și de ce ar trebui să privim lucrurile, astfel încât traseul nostru să fie cât mai lin.

 

Izolarea în avantajul nostru

Fit Your Mind: Unii au privit izolarea/carantina ca pe o oportunitate bună de radiografie a propriei persoane, alții însă au trecut și trec prin diverse stări, mai puțin pozitive. Ce le-ai recomanda celor din urmă pentru a-și menține un echilibru emoțional?

Andra Tănășescu: Este important să evaluăm corect gravitatea situației în care ne aflăm, înainte să ne lăsăm cuprinși de panică.

Mintea umană este foarte pasionată de dramă. Îi place să exagereze și să ne pună în postura de victimă.

Pentru a ne asigura că deținem controlul, este important să facem evaluări constante și realiste asupra situației în care ne aflăm. Concret, ce îți lipsește cu adevărat? Ai pierdut jobul? Te-ai despărțit de partener/ă? Simți că ți-a fost răpită libertatea? Dacă ai răspuns cu „da” la aceste întrebări, răspunde sincer la următoarele: Ai bani în cont pentru trece cel puțin încă o lună sau două? – atunci calmează-te și caută o soluție. Dacă te stresezi nu poți gândi clar, iar asta te va împiedica să fii creativ și să găsești soluția cea mai bună pentru tine.

Relația oricum nu mergea dinainte de carantină? – atunci oricum sunt șanse să fi ajuns la final și doar să fi prelungit inevitabilul.

Exemple pot să dau multe, însă ideea este alta. Cu cât petreci mai mult timp fiind total împotriva lucrurilor care se întâmplă, cu atât vei fi mai lipsit de motivație, de energie și de rezultate.

Negativismul nu se află pe lista ingredientelor pentru rețeta succesului în viață.

Sunt multe persoane care exagerează gravitatea situației personale în care se află. Și asta le deformează realitatea de sub ochii lor, făcând ca lucrurile să pară mai dificile.

E important să privești cu ochii realistului asumat. Da, este o provocare nu tocmai plăcută sau ușoară. Este firesc să te simți anxios, frustrat sau chiar îngrijorat. Dar adevărul este că joburi mai sunt și vor fi mereu ceva. Oamenii vin și pleacă. E cursul firesc al vieții. Important este să ne păstrăm atitudinea potrivită. Descoperă ce poți face diferit. Sau ce poți aduce nou în viața ta și adaptează-te la schimbare.

 

Fit Your Mind: Cum acceptăm și îmbrățișăm emoțiile?

Andra Tănășescu: Am observat un lucru interesant în perioada asta. Cei care locuiesc în zonele rurale sunt mult mai în contact cu emoțiile și cu corpul lor. În orașe, fiind înconjurați de stimuli care ne distrag atenția de la ce este cu adevărat important, uităm să ne mai ascultăm corpul și emoțiile. Uităm să respirăm, să ne odihnim, să bem apă sau să mâncăm.

E important să fim conștienți de impactul pe care îl au emoțiile asupra sănătății noastre. Mai ales în această perioadă. Cum nivelul de teamă, incertitudine a crescut, la fel au crescut frustrarea și furia. Teama ne poate face să ne simțim neputincioși și să ne revoltăm – pe noi înșine sau pe cei apropiați. Este parte din sistemul nostru de supraviețuire.

Cu toate acestea, atunci când lăsăm vocea critică din interior să țipe, pierdem controlul și nu numai că începem să ne „dezlânțuim” furia pe cei din jur sau chiar pe noi înșine, ci ajungem să ne îmbolnăvim.

Cele mai multe boli și afecțiuni sunt de cauză psiho-somatică. Adică, orice emoție puternică pe care o simțim ne afectează buna funcționare a corpului fizic – apare boala.

Cam așa stă treaba cu emoțiile, dacă le repezim, ne îmbolnăvim. Dacă le ascundem sub preș și ne ferim să trăim cu adevărat, viața își pierde gustul.

Dacă alegem să facem totul conștient, asumat și cu respect, atât față de noi, cât și față de cei din jur, vom trăi o viață plină.

 

Fit Your Mind: De ce suntem (mai) anxioși?

Andra Tănășescu: Mulți dintre noi am fost anxioși cu mult înainte să apară acest virus. Tocmai din acest motiv, acum, multe persoane au început să se simtă mai anxioase, mai precaute și mai retrase. Problema principală nu a fost carantina/izolarea, ci modul nostru de gândire. Suntem educați să nu spunem ce simțim sau gândim. Suntem prea puțin informați despre ce înseamnă viața sau o relație sănătoasă. Suntem învațați ecuații și mecanisme, dar nu mecanismele unei comunicări sănătoase. Suntem forțați să memorăm informații, dar nu încurajați să înțelegem.

Anxietatea noastră este atât de vie pentru că suntem pregătiți de mici pentru alte probleme decât cele cu care ne confruntăm cu adevărat. Suntem puși sub lumina reflectoarelor, judecați pentru cel mai mic eșec și criticați pentru că nu suntem căsătoriți, nu avem copii și poate nu avem o meserie extraordinară până la 20 de ani.

Anxietatea dată de „trebuie să devii cineva” există de când omul a căutat pentru prima data să își depășească condiția.

Devenim tot mai anxioși pentru că ne tot comparăm cu ce ni se spune că trebuie să fim. Ne comparăm cu alți oameni care au lucrurile la care râvnim noi. Ne judecăm pe noi înșine că nu suntem buni de nimic, că nu suntem în stare sau nu trăim niciodată viața pe care ne-o dorim.

Adevărul este că punem prea multă presiune să devenim „cineva”, când noi nu vedem cine suntem în prezent. Suntem atât de focusați pe ce va fi în viitor, încât prezentul ne scapă. Alergăm în căutarea acelui „cineva” care să devenim, fără să fim conștienți de cine suntem și dacă ni se potrivește acel stil de viață la care tânjim.

Ne este frică să spunem că ne este frică. Ne este frică să recunoaștem că nu știm cum să facem lucrurile. Ne este frică să spunem că suntem diferiți, pentru că am putea fi excluși, respinși. Toți vrem să aparținem, să fim acceptați și iubiți. Toți, fără excepție.

Anxietatea dispare în momentul în care realizăm că deja suntem CINEVA. Suntem noi înșine, ca oricine altcineva, cu rele și cu bune. În momentul în care ne vedem și ne acceptăm pentru cine suntem cu adevărat, anxietatea dispare.

 

Ți-a plăcut articolul? S-ar putea să-ți vină în ajutor și:

Cât investesc companiile în sănătatea emoțională a angajaților?

Stres management

Leave a Comment

Your email address will not be published.

You may like